Cifra de afaceri reprezintă una din cele mai importante informații din situațiile financiare, care necesita o atenție pe măsura din partea auditorului, in sensul creării si implementării unui plan de audit corespunzător pentru obținerea unei asigurări rezonabile ca acest cont nu conține denaturări semnificative (fie datorate fraudei sau erorii).
Procedurile de auditare a veniturilor reprezintă in general o componenta semnificativa a bugetului auditului – de aceea este importanta o buna înțelegere a industriei si a societății in sine, a controlului intern relevant si a ciclului tranzacțiilor legate de vânzări. O buna cunoaștere a proceselor, procedurilor si controalelor privind vânzările sunt de mare ajutor pentru realizarea unui audit cat mai eficient al acestei secțiuni. Înțelegerea controalelor interne si a ciclului tranzacțiilor aferente vânzărilor se poate realiza prin:
– discuții cu managementul societății;
– analiza informațiilor privind fluxul/ variația veniturilor;
– verificarea contractelor semnificative;
– documentarea eventualelor modificări ale ciclului de venituri fata de perioada precedenta, daca este cazul.
Printre principalii factori care pot genera erori (intenționate sau nu) in prezentarea veniturilor amintim:
– presiuni asupra managementului privind atingerea unor indicatori de performanta;
– aspecte interpretate greșit privind independenta exercițiilor (recunoașterea acestora in perioada greșita).
Evaluarea riscului de control
După ce auditorul a dobândit o înțelegere suficienta cu privire la ciclul de vânzări si la controlul intern aferent, auditorul poate evalua riscul ca, controlul intern al societății sa nu detecteze erorile din procesul de vânzări. Procesul se finalizează prin maparea/ legarea controalelor interne relevante de aserțiunile managementului specifice procesului de vânzări. Aceste aserțiuni sunt:
– apariție – tranzacții și evenimente care au fost înregistrate au avut loc și sunt legate de entitatea respectivă;
– exhaustivitate – toate tranzacțiile și evenimentele care ar fi trebuit înregistrate au fost evidențiate;
– acuratețe – sumele și alte date aferente tranzacțiilor și evenimentelor au fost înregistrate în mod corespunzător;
– separarea exercițiilor financiare – tranzacțiile și evenimentele au fost înregistrate în perioadele contabile corecte;
– clasificare – tranzacțiile și evenimentele au fost înregistrate si prezentate în conturile corespunzătoare.
Determinarea întinderii testelor
După ce riscul de control a fost evaluat, auditorul va stabili nivelul/ volumul si tipul testelor de audit ce vor fi efectuate. Acestea vor include atât teste ale controalelor cat si proceduri analitice (proceduri analitice de fond si teste de detaliu). Gradul de utilizare a testelor controalelor depinde de strategia de testare. Astfel, daca societatea pare a avea un sistem de control intern eficient, auditorul poate opta pentru efectuarea mai multor teste ale controalelor, in speranța reducerii procedurilor analitice.
Efectuarea testelor
Proceduri analitice de fond
Acestea se pot efectua atât in etapa de identificare a riscurilor, cat si pentru testarea aserțiunilor managementului cu privire la venituri (obținerea de probe de audit). Ele pot include:
– calcularea diferiților indicatori financiari si compararea lor cu referințele din industrie;
– compararea adaosului comercial si a variației vânzărilor cu anii precedenți;
– compararea vânzărilor cu capacitatea maxima teoretica a societății, ținând cont de facilitățile si numărul de angajați ale acesteia;
– compararea creșterii vânzărilor cu cea a creșterii creanțelor comerciale (pentru a identifica eventuale probleme privind fluxul de numerar in viitor);
– crearea de așteptări privind valoarea vânzărilor pe baza unor informații nefinanciare (de exemplu, in cazul unei societăți care obține venituri din chirii, pe vaza contractelor de chirie semnate in vigoare in perioada auditată).
Teste ale controalelor
Acestea pot include:
– cine accepta si aproba vânzările cu plata la termen;
– existenta separări sarcinilor in ceea ce privește înregistrarea comenzilor, livrarea si contabilizarea vânzărilor;
– existenta de documente corespunzătoare in ceea ce privește primirea si depozitarea numerarului si înregistrarea chitanțelor;
– existenta si documentarea corespunzătoare a autorizării acordării de discount-uri pentru plăti anticipate, precum si a acceptării retururilor;
– analiza si autorizarea corespunzătoare din partea managementului a creanțelor care trebuie provizionate (ajustate) sau anulate.
Teste de detaliu
Aceste teste pot identifica erori punctuale in conturile sau documentele asociate ciclului de venituri. Ele pot include:
– reconcilierea evidentelor analitice cu cele sintetice;
– obținerea de confirmări externe ale creanțelor din vânzări, sau chiar a valorii vânzărilor dintr-o perioada;
– evaluarea acurateței calculelor privind provizioanele pentru clienți incerți;
– testarea documentelor suport aferente tranzacțiilor de la final si început de an, pentru evaluarea respectării principiului independentei exercițiilor;
– testarea documentelor suport aferente retururilor si încasărilor in numerar.
Sorin Moldovan
www.contacluj.ro
